mioara (2010-07-28 11:42:56)
Dpdv medical factorii externi cit si cei interni (nivelul scazut de serotonina in creier) cauzeaza sinuciderea.Noi toti avem nivele scazute cateodata sau mereu ,dar nu la nivele alarmante cum a avut ea,de a condus-o sa contempleze sinuciderea.

gabi66 (2010-07-26 01:08:39)
Exact cum a povestit d-na Acvilina Severin, doar ca eu nu am cautat contactul cu societatea, ci ma ascundeam, stateam foarte mult singura.Cand am vizitat doctorul iesisem deja din depresie, partial, iar sinuciderea planificata (calea ferata era aproape)nu a mai avut loc pentru ca m-am gandit la cei pe care i-as fi lasat in urma.Cei mai dragi, bineinteles!Nimeni nu a observat nimic, dar daca as fi avut tentative de sinucidere, iar cei din jurul meu nu ar fi facut nimic sa ma ajute....acest lucru i se reproseaza sotului, d-na Severin!

annemari (2010-07-19 13:22:29)
nu judec pe nimeni dar nici sa inchizi ochii nu se poate. Madalina a mai trecut printr-o incercare de sinucidere, sotul a fost constient de depresia ei, chiar el declara ca \"a avut doua \"caderi\" in timpul sarcinii si crezut ca e din cauza ei\". probabil a pus pe baza transformarilor hormnale din sarcina, depresiei post-natale, dar faptul ca nu trece in cateva zile-saptamana de la nastere denota cronicizarea ei. chiar si pe google daca dai un search afli cum e cu cronicizare si cate de serioasa e problema. deci s-a stiut si nu s-a miscat un deget. iar cand ai si dovada , tentativa de sinucidere si tu continui sa stai cu mainile in san si sa dai din umeri implicit apare intrebarea \" de ce\" poate a crezut-o prea puternica sau poate...altceva. statistic femeile alerg sinucideri \"calme\" in general somnifere sau solutii toxice,prima tentativa a fost cu paracetamol si ibuprofen,nu inofensive,dar cu spalatura gastrica si interventie rapida posibil fara urmari foarte grave.eu cred ca ala a fost ultimul semnal de alarma ,incercarea de a atrage atentia familiei ca are nevoie de ajutor specializat.din declaratiile tatalui ei ,sotul nu a fost de acord cu un psiholog in schimb a dus la un vraci. traim totusi intr-un secol in care nu cred ca psihologii mai trebuie sa demonstreze ca stiu ce vorbesc, traim insa cu ideea preconceputa ca \"a merge la un psiholog inseamna ca esti nebun\". si atunci intreb si eu retoric ,atat de mult divinizat-o sotul incat imaginea conta mai mult decat viata ei? a preferat sa o lase fara ajutor specializat ,ajutor ce ii putea salva viata, dar sa pastreze imaginea,aparentele?\"pe copilul ala imaginea il va mangaia?alinta?pupa cand se va lovi?

monica (2010-07-19 08:39:30)
cu privire la ce a spus doamna acvilina severin.....e asa cum dansa a remarcat depresia nu opoate remarca familia daca persoana afectata nu arata. de ce sa dam vina pe sot,sau pe familie si prieteni,poate a fost prea tarziu s-o mai ajute cineva,.poate destinul ei a fost asa.ea a fost si va ramane o stea .

Ana (2010-07-19 08:16:20)
Nu pot sa cred! Doamne...